Capitolul 10:The old Ale

Linistea de mormant se asternu o data cu clopotelul ce se opri din sunat.Ma urcam spre etajul doi si brusc am auzit vocea  Andreei si a lui Mark rasunand pe hol.M-am dat mai intr-o parte pentru a nu ma putea vedea dar pentru a le auzi conversatia.

–Nu,nu scap eu atât de ușor de școala asta…

Andreea …nu trebuie sa vina aici sus ..nu inca nu e treaba ei aici iar Mark ar face bine sa o duca in clasa apoi sa isi miste fundul mai repede sus.Au inceput sa vorbeasca si sa glumeasca de un minut si 39 de secunde ,pe mine timpul ma presa si nu aveam timp pentru tampeniile lor si cum nu aveam chef sa duc corpul tranchilizat al andreei la baie,sa ii dau o sticla de bautura si sa nascocesc o poveste ca viata ei e grea apoi sa atragem mai multa atentie asupra noastra ceea ce nu ar fi de loc bine am inceput sa cobor scarile apoi m-am oprit in fata lor cu mainile incrucisate la piept batand cu degetul aratator usor pe bratul meu si spunand:

-Voi nu trebuia sa fiti undeva?

-Hilary,ce faci aici?

-Te asteptam pe tine ,Mark sti…intalnirea membrilor din consiliul elevilor nu poate incepe pana nu suntem toti.

-Daa….am intarziat putin….

-Cum o fi .Lia ,dute in clasa pana nu te prinde vreun prof si dai de belea ,aici regulile cu privire la intarzierea orelor sunt stricte.Doar spune ca ai avu putina treaba cu Hilary si vei scapa  bazma curata.

Ea a dat suspicios aprobator din cap si a plecat spre clasa.Mark mi sa alaturat si am inceput sa mergem spre etajul doi.

-Ce draguta e Andrea.

-Hmmm,cum o fi.

-De ce vati certat?

-Chiar trebuie sa iti spun povestea vietii mele?

Am deschis usa cu cheia ,am intrat apoi am intrat in prima usa din dreapta.Acolo am intrat intr-o camaruta de 2 metri patrati unde ni sa scanat amprenta ,retina si intr-un final adn-ul .Urasc sa imi intep degetul ca sa imi verifice sangele…sau mai bine spus and-ul.Usa paralela celei pe care intrasem se deschise si am ajuns intr-un coridor destul de mare si lung.Am mers inainte apoi am urcat intr-un lift unde ni sa scanat forma fetei si amprenta.Liftul a inceput sa coboare cu viteza si sa aoprit abia la 200 de metri sub nivelul marii.Am iesit din lift apoi Mark si-a deschis iar gura:

-Crezi ca se va descurca?

-De unde vrei sa stiu.

-Avand in vedere ca va cunoasteti de atatia ani trebuie sa sti.

-Da…

-Da trebuie sa sti sau da se va descurca?

-Ambele.

-Ale.

Ma apuca de mana si ma duse intr-un fel de depozit unde nu era nimeni.Ma puse cu spatele la usa apoi se sprijini cu mana dreapta de usa .Eu…chiar nu eram impresionata de comportamentul lui si imi pastram expresia indiferenta constienta ca intr-o lupta cu el sansele mele de castig erau de 79% mai mult sau mai putin.

-Ce e cu tine?

-Nu stiu Mark,fa acum pe psihologul si spune ce e cu mine.

-Vobesc serios Ale.

-Si eu la fel.Chiar crezi ca ma impresionezi cu comportamentul asta de Zorro al tau?Nu ,chiar de loc ba chiar mai mult esti penibil.

-Ce dracu ai patiit??Ce sa intamplat acum 6 luni?Inainte nu erai asa,inainte debordai de energie ,erai vesela si toata scoala te iubea,echiopa ta era mereu de partea ta si erati uniti ,daca continui sa te comporti asa toti te vor ura!Tu sti asat,ce naiba e cu tine?Chiar incerci cu tot sufletul sa ii faci pe toti sa te urasca?

Am zambit sarcastic inclinandu-mi capul intr-o parte apoi am dat sa plec .Am deschis usa iar eldupa cum am asteptam ma apucase strans de incheietura.

-Ce naiba faci?

-Incerc sa aflu ce e cu tine.

M-am intors cu fata spre el zambetul disparandu-mi si incrntandu-ma urat la el.

-Uite nu stiu ce incerci sa dovedesti dar daca nu ma lasi acum se va lasa cu pumni si picioare ci cred ca sti la fel de bine ca mine care sunt sansele tale de castig.

Mi-a dat drumul la mana iar eu am inceput sa merg iar prin imensa sala cu pereti de fier si mii de usi ce cine stie unde duceau.Agentii se plimbau de colo colo cu cine stie ce treburi.M-am indreptat spre camera 1034 apoi am intrat auzindu-i pasii lui Mark in spatele meu.In sala era echipa mea si n profesor care nu il stiam.Era …in jurul varstei de 30 de ani cu barba ,saten cu ochii verzi ,bine facut ce purta un halat de laborator si pe dedesupt un tricou negru mulat , niste blugi si o pereche de cizme militaresti.L-am mai examinat inca cateva secunde apoi mi-am inchis ochi pentru cateva secunde indreptandu-ma spre canapeaua din mijlocul incaperii ce imi devenise pat in ultimele cateva zile.

-Deci….de ce a trebiuit sa venim toti aici trezind suspiciuni din partea…stiu si eu tuturor cu pretextul ca e o adunare a consiliului elevilor de urgenta?

-Ai o misiune.

-Am?Deci o sa fiu singura.

Vedeam cum ceilalti vambesc din toata inima ca nu vor fi si ei prin preajma.

-Nu ,specialistul vostru hi-tech ,Carlo te va ajuta iar specialista in arme Emma te va invata si antrena cum sa asamblezi un pistol in mai putin de 10 secunde.De asemenea Sebastian te va antrena sa devi o umbra ,sa te poti misca cat mai liber iar Sophia iti va arata cateva tehnici de prim ajutor.

-Cand va fi misiunea ?Avem o alta misiune intr-o saptamana ce are legatura cu ….

-Stiu ,peste 3 zile tu si Anne .

Anne sari de cine stie unde si ma imbratisa.Eram atat de fericita ca Anne e aici incat am imbratisato si am inceput sa sarim amandoua imbratisandu-ne ca doua pustoaice de 5 ani apoi am cazut razand.Ceilalti erau surprinsi.Pana si Carlo isi scapa masca si fu socat de faptul ca radeam.Imediat ce m-am oprit am afisat un zambet mare si singer spunsnd si incepand sa ma ridic de pe jos:

-Banuiesc ca voi avean nevoie de ajutorul vostru echipa.

-Nu te schimbi prea mult nu Ale?

-Ai fi surprinsa Anne,am spus zambind.

-Da ,dar tot sexy ai ramas.

Vocea groasa si cunoscuta venea din spatele meu.Abia miam abtinut lacrimile .Am recunoscut acea voce din secunda in care am auzito si imi provoca un val de durere.Mi-am intors privirea spre Anne.

-Ti-am adus o surpriza ,a spus facandu-mi cu ochiul.

M-am intors si l-am vazut stand acolo si zambind.Era la fel ca atunci ,barbatul perfect in costum,era nebarbierit ceea ce ma uimi dar asta il facea si mai sexy ,ochii albastrii si aprul lui saten .Nu am putut sa ma mai abtin si am alergat spre el,imbratisandu-l.Am sarit si mi-am incolacit picioarele in jurul abdomenului sau dand drumul lacrimilor si sarutandu-l cu multa pasiune.Era ca si cum nici nu am fi fost despartiti un an.Buzele lui ce imi lipsisera atata vreme .Trupul lui cald ce ma facea sa ma simt in siguranta si privirea ce imi alina inima.Cand ne despartisem l-am auzit spunand:

-Si mie mia fost dor de tine Ale.

Am auzit catefa “breah”-uri dar nu imi pasa l-am imbratisat iar nevrand sa ii mai dau vrumul…soptindu-i cu o voce  atat de firava incat ma surprinsera si pe mine:

-Mi-a fost dor de tine.

Cu aceste ultime vorbe care sunt sigura ca le auzise toti din sala,incaperea amuti lasandu-ma sa plang in liniste.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s