Capitolul5.How we met…

Maşina a parcat în faţa hotelului.Era pur şi simplu imens.Valetul ne-a luat bagajele,iar Evan mi-a spus să îl aştept în holul mare.Lumea din hotel se uita ciudat la mine,probabil din cauza aerului rebel pe care îl purtam cu mine peste tot.Şi aveau dreptate.Îmbrăcată cu o fustă de blugi scurtă,un top negru fără bretele acoperit de o jachetă de piele neagră,încălţată cu nişte cizme negre lungi până la genunchi,părul buclat şi răvăşit,şi machiată intens cu negru.Arătam de parcă doar ce m-am dat jos de pe scena unui concert rock.Îmi ţineam mâna pe geanta de umăr pe care nu am lăsat-o nici o clipă din mână şi priveam în continuare clădirea în care mă aflam până când mâna rece a lui Evan mă treyi la realitate şi a trebuit să îl urmez.Am intrat în liftul auriu,căptuşit cu oglinzi în interior,care ne-a dus până la etahul unde erau apartamentele.Evan i-a dat nişte indicaţii stricte valetului care ne-a însoţit şi şi-a afişat din nou acel zâmbet malefic şi pervers pe care l-am văzut la mulţi clienţi ai barului Theresei.În timp ce valetul îi ducea bagajele lui Evan în cameră,acesta a veni spre mine şi şi-a pus mâna în jurul taliei mele,şi mi-a dat cheia de la apartament.L-am privit temătoare după care am privit cheia,şi la un scurt semn din cap al lui,am deschis uşa.Am lăsat un mic sunet de uimire să-mi iasă printre buze şi am păşit spre paradisul care mi se punea la picioare de către Evan.Un apartament foarte mare,cât tot barul mamei mele vitrege,în culori de vişiniu,roşu.şi auriu,cu geamuri duble din podea până în tavan,cu candelabre mari aurii.În hol era o canapea mare roşie din catifea,iar în faţa ei era o măsuţă de sticlă pe care erau puse două pahare,şi o frapieră cu o sticlă de şampanie înăuntru,pusă la rece.M-am uitat la Evan care mi-a luat-o înainte şi a luat sticla,deschizând-o.Am lăsat geanta lângă canapea şi m-am aşezat la îndemnul lui.La scurt timp,mi-a întins unul din cele două pahare şi s-a aşeyat lângă mine.Mă privea ciudat şi mi-a spus:

–Asta e pentru contractul tău…a spus apropiindu-se de mine.

–Contractul meu?!l-am întrebat desenând cercuri pe umărul lui.Mă privea în ochi direct,şi a scos dintr-o mapă de pe canapea,nişte hârtii pe care mi le-a arătat fără să mi le dea.

–Ce sunt astea?l-am întrebat vrând să le iau,dar eşuând.

–Încă nu ai voie să pui mâna pe ele.a spus îndepărtându-se de mine,scoţând un pix din buzunarul sacoului.A pus hârtiile pe măsuţă şi aştepta să semnez.Ştiam exact ce vroia după,însă după ce îmi puneam semnătura pe acele hârtii,avea să joace după regulile mele.Am pus paharul lângă ele şi am semnat.Râdea şi credea că a câştigat însă era departe de aşa ceva.Aşteptam să plece însă din nou se apropie de mine.Nu am dat înapoi,pentru că ştiam cum să mă descurc în situaţii de genul,doar am fost crescută de Theresa.Câţiva centimetri îl mai despărţeau de mine,şi când a vrut să mă sărute m-am ridicat şi i-am spus:

–În contract nu scrie că trebuie să prestez şi alte…servicii.

–Crede-mă,îţi făceai un bine.

–Nu cred că o femeie şi-a făcut vreodată un bine culcându-se  cu tine,nici măcar Theresa.am spus după care l-am dat afară.Lumea asta era crudă,iar eu aveam de gând să-i fac faţă!

Dimineaţă m-am trezit mai binedispusă ca niciodată!Am sărit din pat după care am făcut un duş pentru ca setul să fie cumplet.Valiya mea era sub pat,aşa că nu mi-a luat mult timp s-o găsesc.Îmi trebuia ceva de îmbrăcat,şi chiar nu aveam idee cu ce să mă îmbrac pentru a nu mai stârni controverse.Am deschis geamantanul şi am rămas mască.Pur şi simplu nu îmi venea să cred ochilor.Ce să fac mai întai:să sun la poliţie sau să ascund totul,şi să tin cel mai mare secret sub patul unui hotel de milioane?Desigur,aceste secret cred şi sper că avea mai mult de şase zerouri.În unul din buzunare,am găsit o chitanţă pe care scria mare:150.000.000$.Ceva era în neregulă cu ultimele zile,pentru că m-am trezit în L.A. cu un impresar care se dă la mine,am semnat un contract de milioane cu o casă de discuri renumită iar acum…sunt milionară in dolari!Nimeni nu trebuia să afle vreodată de asta,mai ales Evan care deja mă călca pe nervi.AM luat unul din teancurile din valiză şi l-am băgat în poşeta mea,după care m-am îmbrăcat cu hainele de ieri şi am plecat.Jos era Evan care mă aştepta să iau micul dejun.Văzându-mă grăbită,a venit la mine,cu cutia de care am avut grijă tot drumul şi mi-o dă:

–Ăsta e cadoul pentru aseară.Îmi pare rău Cell.

–Şi mie.Acum te rog,scuză-mă.am spus plecând mai departe.La ieşire,şoferul care ne adusese seara trecută încă mai era acolo.I-am făcut semn să mă aştepte şi am plecat.

–Încotro dră?

–Oriunde pot găsi magazine cu haine!

Am mers cam jumătate de oră până am ajuns în centru.Magazine şi magazine!Era raiul pe pământ pentru orice femeie!Chanel,Gucci,Prada,Louis Vuiton,nu ştiam unde să intru mai întâi.Într-unul din magazine,eram atât de concentrată asupra localizării ţintelor de atac,încât am dat peste cineva.

–Îmi pare foarte rău,chiar…îmi pare rău…am spus panicată.Ştiam că s-ar putea să dau peste anumite personaje al lumii mondene dar nu credeam că voi da peste EL.

–Taci!Din cauza ta am pierdut şirul gândurilor…

–Dar am spus deja că îmi pare rău.am protestat în speranţa că va înţelege.Simţeam cum mă ia cu leşin dacă mai zăream acei ochi albaştrii spre gri,aşa că am ales să-mi vad de drum.”Ce mai primă-impresie…”am spus încet,terminând cumpărăturile.

Frank,căci aşa îl chema pe şofer,mă ajută cu toate cumpărăturile:bijuterii,haine,pantofi,genţi şi mult altele.Abia aşteptam să îi văd mutra lui Evan când mă va vedea intrând pe uşa hotelului.Frank,ajutat de încă un băiat de la hotel,au dus cumpărăturile în camera mea,iar la coborâre,au primit un bacşiş măricel.Evan mă zări şi îmi făcu cu mâna semn să vin la el.Am crezut ca leşin,din nou,când am văzut cu cine vorbea,iar acum era de rău…

Anunțuri

9 gânduri despre &8222;Capitolul5.How we met…&8221;

  1. Pingback: Hello girls! | Blair's bloody world

  2. E Jenny din Gossip Girl,mi-a placut imaginea deoarece are o expresie indiferenta si un pic superioara,si m-am gandit ca ar fi potrivita pentru intalnirea cu Evan 😀

  3. Chiar in timp ce citeam capitolul asta ascultam muzica de la The Pretty Rekless :)))
    Imi place atitudinea ei si ma bucur ca nu s-a lasat dusa de nas de catre impresarul asta .
    Si Doamneeee cati bani :)) Daca as fi fost in locul ei as fi vazut cum fac sa iau toti banii si sa fug in lumea larga :))

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s