Capitolul V: Aripi frânte.

–Ash,stai cuminte!am spus în timp ce apropiam forfecuţa de unghii sterilizată de penele lui.Nu ştiu cum reuşise,însă un vârf de săgeată argintată era înfiptă între ele.Gata.am spus eliberându-l din mâinile mele,el zbughind-o în cuşca aurită pe care Lake mi-o trimise.Pentru că era pentru Demonul meu,a avut grijă să-mi pregătească una mare,cu un model floral şi complicat pe gratii.Ash părea să se bucure de noua lui casă,deşi nu avea motive de supărare pentru că mai mereu îi lăsam uşiţa de la colivie deschisă.

Nu eram sigură cu ce mă putea ajuta,însă simpla lui prezenţă îmi dădea putere.Era oare posibil ca sufletul meu să fie chiar atât de întunecat şi sălbatic ca un corb?

–Allexis!se auzi dincolo de uşa mea.

Am alergat să deschid uşa însă atât de repede cât am alergat să-i deschid,tot atât de repede am vrut să-i închid.

–Ike!Ce surpriză plăcută… .

–Mda,şi eu zic la fel.mi-a tăiat-o trecând pe lângă mine fără să-l invit înăuntru.

–Ce mai vrei?O mulţumire,să mă arunc la picioarele tale sau o invitaţie în pat pentru că nu m-ai pârât lui Lake?

–Nu ar trebui să mă rogi a doua oară.a spus pe sub gene serios.Am venit din motive întemeiate pe la tine.

–Serios?Mai să nu te cred!

–Vrei să mă asculţi sau continui să mă ironizezi?a ţipat nervos.Ăsta nu era “acel” Ike.Ce dracu se întâmplase?

–Bine,ascult.

–Lake ne vrea pe toţi participanţii pe teren împreună cu Demonii noştri în 30 de minute pregătiţi de luptă.Crezi că vei fi gata până atunci?

–Eu da dar tu?Nu ai Demon.

–Lasă asta în seama mea.s-a întors pe călcâie şă sa îndreptat către uşă.

Deci,ori sunt a dracu de beată de nu mai ştiu nici cine e mama,nu că aş fi ştiut vreodată cu siguranţă,ori chiar am pierdut ceva pe drum.Mai nou Ike era bipolar sau ce?

M-am îndreptat către pat şi mi-am scos valiza de sub el.Am scos o pereche de pantaloni speciali pentru aşa ceva negri la care era ataşată o curea cu mai multe lucruri de care am avut nevoie în examenul pentru a intra la liceul acesta.Bluza neagră mulată pe corp îmi evidenţia formele şi pe mâna stângă am pus o mânuşă din piele de râs pentru Ash.Mi-am prins părul într-o coadă de cal cât mai sus posibil pentru a nu mă împiedica în luptă şi ca armă mi-am ales o lance cu două capete care avea însemnele regatului meu pe el.

–Ash!am spus iar corbul cu penele în flăcări şi-a înfipt ghearele ascuţite în mănuşa de piele.

Am ieşit în curte,Acolo erau împrăştiaţi elevii care aveau să fie supuşi testului.Nu ştiam ce se va întâmpla însă când am trecut pe lângă ei au început să şuşotească.M-am îndreptat către Ike şi s-a întors cu faţa către mine,punându-şi mâna pe spatele meu.

–Care e problema lor?am spus ignorând gestul intim făcut de el.

–Sunt geloşi scumpo.

–Geloşi… .am repetat ca pentru mine.

–El e faimosul Ash care a avut nevoie de tratament regesc?a întrebat apropiindu-se de el,acesta repezindu-se la mâna lui.

–Ai grijă,e foarte vulnerabil.am spus.

–E superb.a şoptit admirându-l de la distanţă.Penele,culoarea,ochii.Trebuie să fii foarte norocoasă.

–Mulţumesc.Chiar sunt.am spus gâdilându-l pe gât,acesta răsfăţându-se.

–Atenţie elevi!se auzi în difuzoarele amplasate în tot perimetrul liceului.Astăzi veţi fi supuşi primei probe al acestui sfârşit de an.Sunteti 16 perechi,chiar dacă nu veţi supravieţui cu toţii,faceţi tot posibilul să rămâneţi împreună.Munca în echipă este cel mai important lucru pe care l-aţi învăţat între zidurile acestui liceu de prestigiu.Ignoraţi sângele vărsat de oponenţi şi mergeţi mai departe cu capul sus.Luaţi-vă locurile.După cel de-al treilea foc de armă,puteţi începe.

Primul foc s-a auzit.Toţi s-au uitat la toţi.Fetele din dreapta ne priveau cu ură şi parcă mi-ar fi scos măruntaiele pentru faptul că fac echipă cu Ike.

Al doilea foc.Băieţii din stânga l-ar fi omorât pe Ike doar pentru că nu are propriul lui Demon.

Al treilea foc.Timpul împietri în loc.Nu mai auzeam nimic,eram sloi iar muşchii îmi erau paralizaţi.Am putut vedea cum partea stângă şi cea draptă se ciocnesc ca valurile de ţărm iar valuri de sânge curg în neştire peste iarba verde.Mi-am luat poziţia de luptă ,mi-am făcut avânt dar Ike m-a prins de mână şi a spus să aştept.Animalele fiecărui elev dispăreau evaporându-se în lumină.Trupurile pline de răni care mai de care mai adânci,dureroase,letale erau împrăştiate pe câmpie.Cele trei focuri de avertizare se auziră iar,de data aceasta anunţând sfârşitul.Eram furioasă pe Ike pentru că nu mi-a permis să intru în luptă dar atunci aceeaşi voce răsună din difuzoare.

–Felicităr elevi.Aţi fost 16 perechi,dintre care doar 2 au rămas complete.Ceilalţi formaţi repede altele noi.Pregătiţi-vă pentru ce e mai rău.

Am înghiţit în sec văzând imaginea distrusă din faţa mea.Elevi căzuţi în genunchi lângă partenerii lor,plângându-i.Am simţit mâna caldă a lui Ike pe umerii mei.

–Puteam fi noi acolo.a spus punându-şi bărbia pe creştetul meu.

–Da,puteam fi noi acolo.am spus îmbrăţişându-l.

Abia atunci am realizat cât de mare este crucea pe care o purtăm pe umeri,câtă MUNCĂ şi siguranţă în noi şi unul în celălalt trebuie să avem.Trebuia să ieşim învingători de acolo cu orice preţ.

lover_by_alisian-d5jz9ck

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s