Capitolul12.The Grand Final!

Nu am mai putut vedea scena ce se petrecea în casa mea.Eram conştientă de faptul că trebuia să vorbesc cu Tyler,dar nu puteam.M-am trântit pe canapea,capul mă durea în continure,iar cei doi erau ca doi lei într-o cuşcă.Bill nu putea rămâne prea mult timp,şi nu mă interesa dacă avea să doarmă pe străzi,el nu mai era de mult timp fratele meu.De când…

–Mel,scumpo!Trebuie să vorbim!a strigat Tyler fiind cu ochii pe Bill.

–…”Mel,scumpo!Trebuie să vorbim”… s-a strâmbat Bill în spatele lui Tyler,acesta aruncându-i o privire care l-a îngheţat la propriu.

–Sigur…am spus stând leneş pe canapea.Bill a plecat pe la etaj,iar Tyler a venit spre living.Stătea în picioare şi mă privea cu braţele încrucişate.Aveam multe explicaţii de dat.Se aşeză pe fotoliul din faţa canapelei pe care stăteam şi a spus serios:

–El e…FRATELE TĂU?a spus scârbit de gândul care îi trecuse prin minte.

–A fost!am încercat eu să mă apăr.

–Doar pentru că îl renegi tu nu înseamnă că nu mai e fratele tău!

–Crede-mă,nu vrei să continui asta!am spus ridicându-mă în şezut,punându-mi mâinile la tâmple,masându-le uşor.

–Melinda,vreau să am încredere totală în tine,dar dacă tu nu îmi vei spune vom strica totul.Nu acum când era atât de frumos!

–Off…e o poveste lungă…

–Am tot timpul din lume pentru tine.

–Dar cei de la restaurant?

–Vor supravieţui.a spus privindu-mă cu subînţeles.Ştia că îi voi spune,pentru că niciodată nu s-a înşelat!

–Cu ce parte vrei să încep,cu cea mai dureroasă,sau cea mai frumoasă.

–Cu partea frumoasă.a zis concentrându-se pe ce aveam să-i spun.

–Bill avea 6 ani când eu m-am născut.Era „rodul unei aventuri de-o noapte” dintre mama şi un pescar.A vrut să-l dea spre adopţie dar tatăl meu cu care s-a căsătorit mai tărziu,l-a adoptat pe Bill.De atunci am fost o familie mare,împreună cu Kristen,dar mai puţin fericită.Asta a fost partea,spun eu frumoasă.

–Bun…a zis făcându-mă să-i spun cealaltă parte.Am înghiţit în sec pentru că nu îmi era uşor să dezgrop o amintire atât de dureroasă,care încă mai sângera.Am tras aer în piept,am închis ochii şi am spus:

–Cred că…aveam 12 ani când am fost cu Bill la un bar pentru prima dată.Se întâlnea cu nişte amici iar pe mine nu avea cu cine să mă lase.Era un tip violent,care a început să bea de la o vărstă fragedă,şi care s-a lăsat de şcoală la începutul liceului.Am stat în seara ceea până la vreo 2 noaptea,mai apoi,plecând spre casă.Îmi era teamă de amicii lui,pentru că unii se şi drogau.Eram la o stradă distanţă de casa noastră când…nişte bărbaţi ne-au atacat,pentru a ne jefui.Mi-a fost foarte frică,am făcut tot ce ne-au spus ei,dar Bill fiind băut,după ce cei doi bărbaţi au vrut să fugă cu banii,l-a împuşcat pe unul din ei,celui de-al doilea rupându-i gătul.Nu îmi venea să cred că fratele meu mai mare a putut face aşa ceva.După ce a terminat cu al doilea bărbat,a venit spre mine…fluturând pistolul prin faţa mea.Am început să plâng,nu ştiam ce va face.S-a aşezat în genunchi lângă mine şi mi-a spus că nu poate lăsa martori,chiar dacă e vorba de sora lui miijlocie.Atunci a luat pistolul,şi ştiu doar că am auzit un foc de armă,şi am simţit cum capul îmi atinge asfaltul rece şi umed.am spus plângând.Tyler veni spre mine,şi mă îmbrăţişă.

–Oh Domane!De aceea ai lipsit două luni de la şcoală în anul acela.a spus sărutându-mă pe frunte.

–Am fost bine…am şoptit eu printre sughiţuri.

–Se pare că i-ai spus…nenorocito!se auzi vocea lui Bill din capătul scărilor.

–Nemernicule!a răcnit Tyler spre Bill.

–Varianta ei e mai bună…a spus coborând încet scările.Văd că a omis să spună că cei doi m-au bătut de nu mai ştiam cum mă cheamă,că le-am făcut ce le-am făcut doar pentru a nu fi violată!Iar eu ce am primit?10 ani de puşcărie!!a spus atingând ultima treaptă.

–E adevărat Mel?a spus Tyler privindu-mă rănit.

–Eu…am murmurat dar nu am putut spune nimic.

–Foarte frumos surioară.Sper să primeşti ce meriţi!a zis lăsând un plic destul de mare pe măsuţă.Tyler nu mă mai privi,era destul de furios,iar dacă mai spuneam şi eu ceva,aveam să regret.S-a îndreptat spre plic,l-a apucat zdravăn,şi a început să urce scările.Îl priveam cu lacrimi în ochi pentru că aveam să îl pierd dacă nu vorbeam.Aveam să regret dacă nu o făceam.

–Tyler stai!am strigat eu cât de tare am putut.

–Dă-mi un motiv foarte bun pentru a o face!a spus furios peste poate!

–Sunt…însărcinată!Asta conţine plicul,dar dacă nu mă crezi…poţi să te convingi.am spus arătând spre plic.

8 gânduri despre &8222;Capitolul12.The Grand Final!&8221;

  1. Pingback: New Chapter! | Blair's Secret & Bloody World

    • Tot ce pot spune e ca am schimbat tema povestii din nou pentru ca am fost influentata de ep7 sez4,mai exact sfarsitul ep,deci va iesi ceva zic eu mult mai…provocator din partea personajelor cat si a actiunii

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s