Capitolul8.We’re gonna run this town tonight.

In sfarsit eram completa ca si Cuceritor:un Imethyl si Syncrobotul sau din nou impreuna.Lui Accer ii trebuia facuta o revizie tehnica,pentru a reusi sa se sincronizeze cu mine in lupta perfect.

Priveam de pe marginea distrusa a unei ferestre mari ce nu mai avea pereti,orasul lipsit de viata.O simteam peste tot in aerul ce-mi inunda plamanii.Eram ispitita de fiorul ce-mi patrundea pana in maduva oaselor,eram ispitita de imaginea lui Seth stand fara strop de viata intr-o balta de sange.O adiere de vant imi mangaie fata,si mi-am inchis ochii visand la victoria pe care aveam s-o simt atat de dulce mangaindu-mi buzele,dar si la gustul amar,metalic al sangelui varsat.
Sunetul nisipului presat sub picioarele grele rasuna usor in urechile mele si mi-am intors privirea inghetata,incercand sa imi dau seama cine sunt.Am pus mana pe arma de la picior cand din intuneric se ivira doua chipuri masculine pe care mi le aduceam aminte perfect.M-am ridicat si uimita,simtind o lacrima pe care am ascuns-o,am schitat un zambet in timp ce unul dintre cei doi a spus:

–Hei W,ne mai tii minte?si si-a deschis larg bratele,pe fata lui aparand un zambet.Eu am uitat de tinuta mea de pana atunci si am sarit in bratele lui spunand:

–Robert!!agatandu-ma de el ca o maimutica.

–Hehe,ai mai crescut de cand te-am vazut ultima oara.a spus razand,lasandu-ma jos.

–Trebuia sa se intample candva,nu?am spus privindu-l cu o umbra jucausa in ochi.Mi-am intors privirea spre cel de langa noi,care ma privea incruntat:

–Anthony… .am spus retinuta,parca incercand sa-l fac sa uite de momentul de mai devreme.

–Whisper… a spus si ele incrucisandu-si bratele la piept.Am auzit ca esti gata sa revii printre noi,cei „vii”.a spus el.

–Nici moarta nu vor scama nenoro… am inceput eu dar Tony ma opri si imi facu semn sa pastrez linistea.Se apropie de mine,foarte mult,mana lui imi atinse ceafa.Imi privea buzele infometat iar la un momentdat ma trase rapid spre el intr-un sarut apasat si trase doua focuri spre fostul laborator.M-am intors sa vad ce era si un dispozitiv mobil era dezmembrat pe jos.M-am uitat la el si am spus suparata:

–Sa nu mai faci asta niciodata!El a ras mandru de fapta lui si a spus in timp ce Rob radea infundat:

–Nu spune ca nu ti-a placut!

–A trecut ceva timp… am spus serioasa.Dar ma voi reobisnui.am spus apropiindu-ma din nou de el.

–Serios?Si de ce ar fi nevoie ca sa te…”reobisnuiesti”mai repede?a spus el atingandu-mi fata.L-am prins de gat si l-am tras,soptindu-i la ureche:

–Reparami syncrobotul si poate te las sa traiesti in pace.impingandu-l,el pierzandu-si echilibrul un moment.

–W,nu te-ai schimbat deloc.a spus aplaudand si venind spre mine,imbratisandu-ma,tinandu-ma doar cu o mana.

–Nici nu am de gand sa fac asta.Cel putin,nu pana nu il vad pe Seth mort!

Mi-am luat ochii de la ei si mi-am indreptat privirea spre Accer si am spus:

–Ce s-a intamplat aici?vocea stingandu-mi-se usor.Rob se apropie de mine si ofta lung dupa care si-a pus mainile in buzunare si a inceput sa povesteasca:

–Cu ce sa incep ca s afie mai dramatic?

–Cu ce vrei!am spus hotarata.

–Am fost inconstient doua zile,din Jaf scapand nevatamati foarte putini,printre care si Anthony,care mi-a salvat viata.Dupa ce m-am trezit am aflat ca Eve a murit si atunci nu am mai vrut sa am de-a face cu toata treaba asta,Curtea Suprema… .Cand m-am simtit destul de pregatit,am revenit aici si am vazut…asta.

–I-am explicat ca dupa ce Razbunatorii au atacat Curtea Superma de Jafuri si Crime,au distrus tot ce ar fi putut ajuta la reinvierea Cuceritorilor,inclusiv armata in formare a Syncrobotilor.Totul a fost distrus.a spus Anthony venind in completarea lui Robert.

In minte mi-au revenit memoriile noptii in care sufletul meu a fost furat,violat,omorat.Noaptea in care Cuceritorul W. a murit iar razbunarea a facut din mine un strigoi insetat de sange si coplesit de ura.Vedeam cum alergam,simteam din nou pamantul umed,tras,am simtit din nou mainile nenorocitului pe trupul meu lispsit de aparare.Am tresarit in linistea apasatoare a noptii aceleia,simtind lacrimi fierbinti in colturile ochilor albastrii si am spus,durerea simtindu-se in vocea mea:

–Duceti-ma la Eve!

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~Triumphant~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

Stateam in genunchi in fata secundului meu.Lacrimile cadeau necontenit iar vantul parca ma gonea de langa Eve.Nu puteam,nu voiam sa cred ca ea era moarta.Fiecare dintre noi trei am pierdut o prietena,o sora si o iubita.Robert nu si-a mai putut reveni si s-a inchis in casa,antrenandu-se pana cand avea sa o razbune.

–Eve… am spus in soapta.Iti promit,iti jur pe viata si sangele meu,ca voi gasi javrele care ne-au distrus si ni te-au luat de langa noi.Robert ma privea si jur ca ii puteam auzi inima sfasiindu-se,in timp ce Anthony  ne privea de la distanta.

De sus,nu stiam ca va veni cel mai mare cadou de bun venit.Un om imbracat in negru ne supraveghea,si si-a dus telefonul la ureche,spunand:

–Sunt aici6a785e9d1b6ed2b5b3b016d207853ad3

6 comentarii la „Capitolul8.We’re gonna run this town tonight.

  1. Pingback: Happy birthday and new chapter :D | Lost in Wonderland

  2. B!!!Mi-ai dat maxim!!Am verificat de vreo 3 ori,sperand ca mi se blocase pc si ca nu se terminase capitolul.Sperante desarte:))Ma gandeam eu la inceput ca va fi ceva cu Seth,dar nu e decat un ”nimic”:))Tonyyyy,ah,scena dintre ei doi mi-a placut.Sunt foarte interesata de ei doi…;;)

    • :))) Mi-ai luminat ziua acum dupa ce am vazut eliminarile de la Vocea Romaniei :)) Multumesc!Eh,ma repet ca si la ~Royalty~,nimic nu e ceea ce pare insa…s-ar putea sa ai dreptate :)).In schimb,vor aparea alte cupluri in Triumphant 😉 :))) Ma bucur ca ti-a placut!!!

  3. Așa, mă bucur că e un capitol mai lung. Așa te vreau. Cât despre el, e atât de genial, încât dacă nu aduci nextul repede, o să mă supăr! Haide, repede cu nextul! Și.. aștept cuplurile despre care vorbești! 😡

Lasă un comentariu