Iubire de hartie-Lizzy

~

M-a parasit…                                                                                                                          A plecat,lasandu-ma prada intunericului ingrozitor,mi-a intors spatele,sfaramandu-mi inima lent.Tipam,urlam ,ma zbateam dar el nu schita nici un gest ci disparea usor in neant si cu fiecare pas care-l facea,simteam cum moartea se apropia de mine,inghitindu-ma cu totul,crapandu-mi sufletul si impietrindu-mi inima. S-a oprit deodata si s-a intors cu fata spre mine,privindu-ma cu o ura profunda care ma rodea cu disperare.L-am iubit nespus de mult,era totul pentru mine.Mi-a spus ca ma dorea,ca a fost  prima data cand se simtea indragostit si ca eram speciala.L-am crezut si am depins de el asa cum depindeam de aer,era esenta vie a sufletului meu;nu-mi puteam percepe viata fara el…  Ma simteam goala pe di-nauntru,seaca,pustiita si ma durea acel gol,ma sfasia brutal.Am inceput sa bat cu pumnii in speranta ca va trece, sfasaindu-mi pielea de pe piept.Era prea mare durerea pentru a o suporta.Il vedeam cum se indeparta iar mintea mi se bloca,privirea ramanand fixata asupra lui.

-Ivan,am tipat din toate fortele dar nu iesi decat un strigat inecat,sugrumat de valmaseala sangelui ce-mi stapani gatul.Sa arzi in flacarile Iadului,Zeu al Milei!am marait dand sangele afara.Mi-am infipt degetele in  carne,sfartecand-o.Un urlet asurzitor iesi din mine,exasperat de durere.Mi-am apucat brutal inima,simtind caldura si puritatea ei,un organ intern de proasta calitate,ce batea cu o oarecare inutilitate .Am inchis ochii,oprindu-mi lacrimile amare sugrumandu-mi inima gata sa o smulg,dar un brat ma cuprinse dupa umeri iar niste degete calduroase imi rasuci gatul,cazand in abisul necunoscutului.

~

Am tresarit usor cand am simtit adierea cald a aerului iar cand am deschis ochii, un trup zvelt imi incalci privirea.Am incercat sa ma ridic in sezut dar degeaba;nu am reusit decat sa ma ridic putin in cot.M-am uitat prin jur incercand sa deslusesc locul in care ma aflam.Am zambit amarata,jucandu-ma cu nisipul umed ce-mi sustinea trupul .Mi-am intors privirea spre cel care ma salvase .Era in sezut cu genunchii ridicati,privind inspre ocean usor incruntat.

-Haru…

Isi intoarse capul spre mine aruncandu-mi o privire dispretuitoare.

-Ce a fost in capul tau?Marai nervos.

M-am intins pe spate,strivindu-mi pleoapele in incercarea disperata de a-mi opri lacrimile.M-am ridicat furtunos in sezut,aruncandu-mi cu toata forta pumnii in nisip ,plonjand in mijlocul oceanului.Era in spatele meu incercand sa ma opreasca.M-am intors brusc,lovindu-l puternic cu piciorul,indepartandu-l de mine.

-Vei muri o data cu mine daca ma vei urma in Ocean!

-Uiti cine sunt, Aysha?!Sopti trist gestionand un semi-cerc cu bratul drept.

Am privit in jos,spre picioare iar locul unde o data a fost apa,acum este un loc uscat si crapat.

De ce nu ma lasa sa mor?De ce m-a salvat de Ivan si de mine?Oare cat voi mai duce lupta asta?Cat voi mai rezista?Cat?Am inceput sa tremur,muschii abandonandu-ma,ultimele forte consumandu-le pe actul meu inutil de a ma arunca in fundul Oceanului pentru a arde.Am cazut in genunchi,eliberandu-ma de de amaraciunea ce-mi macina sufletul,simtind cum lacrimile imi ardeau obrajii.

Se apropie de mine,imbracandu-ma cu imbratisarea lui calduroasa .

-Nu te voi lasa sa fii prada a intunericului,nu, cand stiu ce te asteapta.

-Tu nu stii ce simt eu !Nimeni nu stie!Nu mai am nici un rost pe lumea asta!Am tipat lovindu-l cu pumnii,indepartandu-l de mine.Nimeni nu stie cum e sa fii parasit si batjocorit!Nimeni nu are habar cum e sa ramai singura,  cand  totul ce aveaia disparut intr-o clipita.

Veni spre mine si ma apuca de umeri zguduindu-ma puternic.

-Cum Ivan a fost totul pentru tine ,asa esti tu pentru mine!Nu te pot lasa sa mori,nu pot face nimic fara tine!Nu te lasa invinsa,Aysha!

-Nu mai am fortele necesare sa continui,Haru…

Ma iubea si o stiam foarte bine…Dar ,el e singurul meu prieten si nu am pe nimeni altcineva caruia sa ma plang.A suportat atatea..A suferit alaturi de mine,a ras alaturi de mine.A fost si este umbra mea protectoare.Desi il iubesc dar, ca un frate,nu ma pot opri din a ma distruge.Simplul gand al tradarii ma omoara incetul cu incetul.Simteam cum ma spulberam tot mai mult,devenind doar o iluzie .Dar,o singura iesire…

-De ce nu vrei sa mai dai o sansa vietii?Am eu destula putere pentru amandoi.Tu trebuie doar sa fii alaturi de mine,nimic mai mult…

 Mi-a venit sa rad cand l-am auzit.Sansa…Ce sansa?Voi supravietui

doar …Am ras amar ,soptind fluent dorinta razbunarii.Asta era tot ce mai aveam,singura cale care ma putea face fericita,stiind ca tot raul provocat este platit scump.Il voi gasi si-i voi distruge viata asa cum a facut-o el cu mine.Va regreta pentru ceea ce mi-a facut.

  -Lasa-ma sa te ajut.Vreau sa fiu alaturi de tine si sa te protejez.

  -Promite-mi…Promite-mi ca ma vei ajuta sa ma razbun!

  -Promit.Promit ca-l voi distruge pe vierme;voi avea grija sa fie alungat in temnitele iadului .”Il voi distruge pe acel ticalos.Si-a batut joc de ea…De sufletul meu.Din clipa in care s-a nascut am jurat ca o voi apara,ca o voi proteja.O voi ajuta sa se ridice si sa-l uite pe Ivan.Jur,jur pe sangele meu de inger ca-l voi distruge,voi bea si ultima picatura de sange din corpul sau sfaramat.Nimeni nu-mi raneste ingerasul,nimeni.”

Ma saruta calduros pe frunte si ma lua in brate,lipindu-ma de pieptul sau rece,sculptat parca din marmura.

Am inchis ochii oprindu-mi lacrimile ce-mi usturau inima,lasand adierea calda a noptii de vara sa-mi mangaie  usor pielea moale si obosita.Trebuia sa mai rezist.Doar un pic…Pana ce voi reusi sa ma razbun.Abia atunci voi putea trai fericita in lumea  cealalta.

Anunțuri

9 gânduri despre &8222;Iubire de hartie-Lizzy&8221;

  1. Stiu,e foarte scurta plus ca e aceeasi cu cea de la concursul Ankitei.Ce sa zic,e cam greu la mine,dar incetul cu incetul voi reveni:* Sper ca va placut si ca notele nu au fost de umplutura:*

  2. Lizzy, tu eşti fantastică la descriere. Ai descris fantastic, mi-a plăcut. Şi finalul deschis mi-a plăcut foarte mult. Trebuie să spun totuşi că parcă nu a avut acel puţin strop de mister, care să mă facă să-mi doresc să citesc mai mult. Dar oricum, a fost ok. Sper să nu te superi, de la mine ai un 4.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s