Capitolul3

–Jeaqueline,incerca sa te controlezi si s-o faci ca la carte,ma auzi?ma intreba Lestat incercand sa ma faca sa atenta la vorbele lui.Ii simteam mirosul.Il simteam peste tot in conacul acela imens si mirosea al naibii de bine!Nathaly ne astepta afara,avand grija de cai.Nu era o imagine pe care o vezi in fiecare zi,mai ales in 1798.Lestat imi explicase ce si cum asa ca l-am sarutat si am disparut in intuneric.Scarile lucioase de marmura alba luceau in lumina razelor lunii care treceau prin geamurile mari ce te faceau sa crezi ca nu exista perete,ci numai ferestre.Draperiile enorme sangerii te faceau sa te gandesti numai la lucruri sinistre.Incepea sa-mi placa familia aceea insa trebuia sa ma concentrez asupra obiectivului meu.M-am afundat si mai tare in intuneric pana i-am simtit mirosul din ce in ce mai puternic.O aroma de sange imbinata cu ceva salbatic…iasomie, sau orhidee,poate.Mi-am inchis ochii pentru a mentine cat mai mult acea savoare,pentru a o savura particula cu particula.Am urmat,orbeste,acel miros pana m-am trezit intr-o camera imensa.Draperiile erau trase la cele trei geamuri inafara celui din mijloc,lasand razele lunii sa-i scalde fata.Intr-adevar,era ca un print al desertului pierdut pe strazile Parisului,prada oricarei fetiscane nebune ca mine.In sa eu nu mai eram „doar” o fetiscana,ci o vampirita destul de periculoasa,insetata de sange.Am pasit incet spre patul mare din lemn masiv roscat si la un momentdat,o sipca de parchet a scartait,facandu-l pe zeul ce dormea linistit sa tresara si sa isi indrepte privirea ucigatoare spree mine.Intreba adormit:”Anne?”insa nu i-am raspuns.Doar m-am apropiat mult mai mult de el,lasandu-l sa-si dea seama singur.Sprijinindu-se in bratele lui puternice,maslinii,m-a privit parca gata sa sara la gatul meu.M-am asezat pe marginea patului,cu eleganta si i-am atins obrazul fin,zambindu-i cu subinteles.Atunci a inteles ce cautam in camera lui.A inteles rolul meu in seara aceea,in momentul acela.Stia ca dimineata va sosi in curand,alungand maiestuoasa luna si pe mine inclusiv.Stia ca daca nu actioneaza la timp,nu va mai avea ocazia aceea.Mi-am inchis ochii lasandu-l sa-si faca un plan cand am simti cum mainile lui ma trag in asternuturile de matase.Imediat i-am simtit buzele fierbinti pe ale mele si mainile cum se plimbau nebuneste pe spatele meu,la fel de fierbinti.Nu era pasiune,era nevoie,era ceva,un sentiment liber,care rupea orice fel de legatura,de regula,era ceva de-a dreptul feroce,animalic.Corpul sau ma presa,buzele sale imi explorau gatul,iar caldura infernala a corpului sau,imi era transmisa si mie.Am spimtit cum raman incetul cu incetul fara rochie si cum corsetul ramanand cel mai intreg obiect vestimentar de pe mine care mai tarziu avea sa zaca pe podeaua lacuita a camerei lui.Desi eram coplesita de ce se intampla acolo,puteam simti un val de gelozie venind din departare.Nu m-am lasat prada lui,salbaticului,si am decis sa preiau controlul,agatandu-ma de gatul lui.La scurt timp dupa ce corpurile noastre s-au unit,mi-am fcaut curaj sa ma las prada poftei nebune de a gusta din el si mi-am infipt coltii cat mai adanc in gatul lui,facandu-l sa scoata un geamat.Am vrut sa nu ma opresc insa senzatia pe care mi-o dadea in timp ce inca ma tinea in brate,atingerea lui,privirea lui,zambetul strengaresc pe care mi-l daduse cand…atunci…tot ma innebunea la el si am decis sa-l las sa traiasca.Era puternic pentru ca dupa ce l-am sarutat ca si ramas bun,m-a tras spre el si m-a intrebat:

–De ce?dupa care l-am privit cateva secunde si i-am raspuns.

–Pentru ca si tu esti de-al nostru…al intunericului.i-am spus aratandu-i ca i-am descoperit semnul.Pe incheietura mainii stangi avea tatuat semnul grupului lui,si anume un „V” tatuat cu litere de mana,de culoarea neagra.L-am facut sa se intinda inapoi in pat,si dupa ce i-am inchis ochii,a adormitAtunci am disparut in negura noptii Parisului,lasandu-l sa doarma si poate sa uite tot ce s-a intamplat.

P.S.Nu e exact tipul din imagine,ceva asemanator,va voi lamuri in capitolul 4 cu mai multe detalii.

5 comentarii la „Capitolul3

Lasă un comentariu