Revederea cu Ale a fost interesantă.Știam că ne vom vedea,sau mai bine spus… .
–Am ajuns.
Glasul lui Christian mă trezise din visare.El era cel mai afectat de sindromul ”Ale” pentru că na…Ale s-a întâmplat.Era deja noapte,nici nu știu când au trecut atâtea ore peste mine.Mă simțeam obosită și confuză pentru că Ale e în Paris,la fel și Eric și toți suntem despărțiți de un singur lucru : orgoliul meu și al lui Christian nemăsurat.Voiam să fac o baie în piscina interioară,să mă relaxez.
L-am îmbrățișat pe Christian și am plecat spre camera mea în timp ce el se îndrepta spre barul hotelului.Sper să nu facă nimic nesăbuit,nu voiam să-mi pierd managerul atât de devreme.
Am urcat pe scări,erau mult mai liniștite și calde ca atmosferă.Lumina arămie se plimba și creea forme pe pielea mea.Pe la etajul doi m-am descălțat.Am deschis ușa apartamentului și am aruncat pantofii undeva lângă ușa de la intrare.Camerista trebuia să-i pună la loc dimineața sau când avea să vină.Am plecat în dormitor și am deschis ușile șifonierului mare cu oglinzi glisante.Mi-am trecut mâna peste rochiile de club și am simțit deodată o poftă nebună de dans și chef.Am luat o rochie de culoarea piersicii scurtă,mulată pe corp
și mi-am ciufulit puțin părul apoi m-am urcat din nou pe tocuri pentru a pleca spre clubul de la parterul hotelului.
Muzica se auzea tare și după ce am pășit în holul hotelului,l-am văzut pe Christian care se uita către mine cu o privire confuză și atunci i-am făcut cu ochiul și am scos limba la el,plecând spre club.Atmosfera era încinsă,muzica bubuia în difuzoare și mi-am făcut loc printre petrecăreții de acolo.Erau prea beți ca să mă recunoască,nu că aș fi vrut să se întâmple asta.Mi-am lăsat telefonul și restul lucrurilor în cameră,lăsând pe cineva să aibă grijă de tot până mă întorc eu.
Pașii mă duceau spre bar și am găsit un loc liber pe care l-am ocupat cu repeziciune pentru a mă vedea barmanul.M-am aplecat peste tejghea pentru a-mi pune decolteul în evidență și m-a întrebat ce vreau să beau.
–Un Martini sec cu multe măsline.
A dat din cap că a înțeles și a început să-mi prepare băutura.O voce din spatele meu m-a întrebat:
–Doar atât pentru o noapte atât de…plină?
M-am întors cu fața spre cel care-mi vorbise și am zâmbit.
–E doar începutul.am spus eu iar el de apropiase de mine pentru a mă auzi.
–Eu zic că e doar o scuză.
–Că bine zici.
Alături era un grup care se delecta dintr-o sticlă de vodkă și atunci am luat sticla și am dat-o pe gât.Mă ardea îngrozitor dar nu ar fi prima dată când fac așa ceva… .Sper ca de data asta doar să nu ajung tot într-un pat necunoscut,singură.
Clubul se învârtea cu mine iar cel cu care vorbeam m-a prins când m-am dezechilibrat de pe tocurile de 20.
–Wow,cam mult pentru început.
–E vina ta… .i-am șoptit la ureche,sărutându-l pe gât.
Mâinile lui se plimbau pe corpul meu și nimeni nu ne vedea.Atingerile,săruturile,privirile,totul era…nebunesc.Fără control și fără posibilitatea de a ne putea despărți.
Pe la mijlocul serii,ora trei cred că era,deja nu mai știam de mine.Eram beată în așa hal încât cel cu care am petrecut mă ținea de mijloc pentru a putea să merg drept.Deodată am auzit o voce cunoscută:
–Hei tu!Las-o în pace ciudatule!
Petrecărețul fu împins de celălalt și cu ochii aproape închiși am spus:
–Eric?
El zâmbi și luându-mă în brațe a zis:
–Pentru tine pot fi și Eric dar sunt Jared.
Mi-am pus mâinile după gâtul lui și i-am spus numărul apartamentului înainte de a adormi.
Dimineața următoare m-am trezit în patul meu,cu o durere de cap de la aspirator.M-am dat jos din pat și am intrat la duș,pentru că eram îmbrăcată cu aceleași haine și pentru că miroseam a bărbat și băutură.
Nu am vrut să mănânc nimic,voiam doar să stau de vorbă cu cineva.Mi-am luat pe mine o cămașă,niște blugi,ochelarii de soare maaaaaari și m-am încălțat cu niște sandale cu toc.Am ieșit și în lift mi-am verificat apelurile.
–15 apeluri pierdute de la Ale,28 de la Christian și un mesaj de la Eric.
Sunetul ușilor liftului mi-a distras atenția și am pășit pe hol spre restaurantul din interior.M-am așezat la o masă și mi-am dat ochelarii jos.Am comandat o cafea și mi-am scos iar telefonul.Am deschis mesajul de la Eric în care îmi cerea să ne vedem cât mai curând pentru că vrea să-mi vorbească dar am fost întreruptă din a-i răspunde.
–Hei.
Mi-am ridicat ochii spre cel care-mi vorbise și am dat de cei mai albaștrii ochi pe care i-am văzut.
–Da?am spus blocată.
–Voiam să îmi cer scuze că seara trecută nu am apucat să-mi iau la revedere de la tine pentru că erai cam… .
–Dumnezeule!am spus acoperindu-mi fața cu mâinile.Deci tu ești bărbatul de care mi-a povestit camerista că m-a adus aseară.Eu sunt cea care trebuie să-ți ceară scuze pentru că a fost un gest absolut…inconștient.Defapt,ăăă,ce faci în seara asta?
–Arra… .
–Andreea.
–Andreea,nu vreau să te încurc în vreun fel… .
–E plăcerea mea să te invit pe platourile de filmare al videoclipului celor de la Tokio Hotel.Filmez cu ei pentru o melodie mai veche.
–Oh… .Cred că am ceva treabă până mai târziu.Mai bine te sun și te iau de aici,ce zici?
–Perfect!am spus eu zâmbind.
Lost in Wonderland 