Capitolul2.

Stăteam în mașină și îmi beam cafeaua.Aveam pe bancheta din spate un teanc de reviste cât stăteam să supraveghez casa familiei Davidson.Ce era atât de frumos,imecabil și uimitor la Ally asta și mă punea pe mine în umbră?

M-am lăsat în jos când o mașină parcă în fața casei și un cuplu de vârstă mijlocie coborâ.Am așteptat pitită până au intrat în casă apoi m-am ridicat.Nu era un moment bun însă aveam să duc asta până la capăt.

Am răsucit cheia în contact și am plecat,în drum zărind-o pe blondină la geam.Părea îngândurată și pentru un moment jur că i-am prins privirea și ea mi-o menținu.

M-am întors la șosea,și am demarat spre casă.Razele de soare îmi deranjau privirea iar la primul semafor prins mi-am căutat ochelarii în torpedou.Mânerul portierei se auzi iar lângă mine intră el.

–Calc-o.

Porunca lui simplă și seacă mă uimi.Am rămas înlemnită o clipă apoi mi-am aruncat ochii spre semaforul din care îcă se scurgea lumina roșie.

–Acum!

Am apăsat mecanic pedala de accelerație și am început să-i ascult comnezile.Nu știam ce se va întâmpla însă în scurt timp am ajuns la marginea orașului.

M-am dat jos din mașină,într-un loc ascuns de ochii lumii și am așteptat să-mi spună ceva.

Îl priveam în splendoarea lui,cum ochii lui albaștrii reflectau razele soarelui prea puternice și cum deodată chipul lui demoni străpuns de durere se îndreaptă spre al meu.Mâna lui mi-a apucat gâtul și a început să strângă cu putere în timp ce-mi spunea:

–Ce ai căutat acasă la ea?

Nu puteam să respir,dar să și vorbesc!Picioarele îmi atârnau în aer iar unghiile mele erau înfipte în carnea mâinilor lui.După un ultim geamăt am fost eliberată și am căzut pe iarba moale de lângă mașină.Se întoarse cu spatele la mine iar eu mi-am trecut palmele peste gâtul vătămat.

–Dacă ai fi corect informat,este greșită afirmația care mă plasează la ea acasă.Nici nu știe că am fost acolo.am spus în cele din urmă,pierzându-mi vocea.În cap mi se învârteau ochii ăia albaștrii spălăciți care mă priveau însă am mizat pe faptul că multă lume care trece prin fața ferestrei ei se uită la ea.

Mă simțeam vinovată însă nu puteam să dau greș,îmi era interzis.

–Până la urmă,tu ce dracu ai?am ripostat eu,ridicându-mă în picioare,trăgându-i un pumn în față,dezechilibrându-l.Eram furioasă,și periculoasă.Mă fixă din nou acoperindu-și obrazul cu mâna când buza lui sângera.

–Ce dracu ai tu Melina!!a spus el exasperat.

M-am dus spre mașină din nou și am luat un șervețel,apoi i l-am aruncat.L-a luat și a început să se panseze.

–Lasă-mă pe mine.am spus încă furioasă,luândui-l din mână.

–Aau!

–Taci,că altfel te omor.

–Cu un șervețel?

–Nu știi ce pot face.Gata!am spus îndepărtându-mă de el.O să supraviețuiești.

Vântul flutura frunzele copacilor și liniștea mă surzea.Îl priveam și mă privea,exact ca noapte aia.

”Stăteam la bar după o zi de școală istovitoare.Nu aveam de gând să ascult predicile mamei despre viața socială și educația pe care trebuia să o primesc.Cred că detenția de azi mi-a făcut un bine pentru că m-a trezit în sfârșit la realitate.Era a doua bere deja și capul mi se învârtea.

–Încă una!am țipat la barman iar acesta s-a conformat.

Când am prins gâtul sticlei,am început să beau iar lângă mine se așeză un bărbat care ceru un pahar de whiskey.damon-at-bar

L-am privit cum stă abătut la bar și i-am întâlnit privirea pentru prima dată.Fiori necunoscuți au pus stăpânire pe pântecul meu și doar am clipit.

–Vrei și tu?mă întrebă serios.

Se vedea că este amețit și că încerca să facă conversație.Am dat din cap și mi-a întins paharul.Am privit licoarea cum se unduiește în pahar apoi am luat o gură,și am început să tușesc.

–Amatoare?a întrebat dând pe gât același pahar.

–Începătoare.am răspuns eu întorcându-mă la berea mea.

–Max.a spus el privindu-se în oglinda din spatele barului care se întindea pe tot peretele pe care erau agățate rafturi cu fel de fel de băuturi.

–Melina.am răspuns eu absentă.

Muzica din barul afumat era înceată dar în clipa aceea mă zgâria pe creier.Am închis ochii o clipă și l-am auzit din nou spunând.

–Vrei să mergem într-un loc mai liniștit?

Duhnea a alcool însă propunerea lui părea mai bună,defapt,cea mai buna pe ziua de azi.Mi-am plătit consumația și l-am urmat însă totul a dus aici.”

–Știi,dacă nu o să-i spui tu,o s-o fac eu și crede-mă,nu o să fie deloc frumos!am spus pe un ton amenințător.

images (2)

Mă privea și eram mai mult ca sigură că analiza situația.

–Pentru o amărâtă de noapte… .a spus apoi și-a descărca nervii pe mașina mea.O să-i spun,dar mai am nevoie de timp.

–O săptămână am spus încrucișându-mi brațele.

–O lună.

–O săptămână jumate,nimic mai mult.

M-am suit în mașină și am demarat,nu-mi mai păsa de nimeni.Din noaptea aia la bar viața mea s-a schimbat complet pentru ca Melina Jacobs a fost înnecată în aburii de alcool și pierdută printre fumul de țigară din club.Eram gata să mă răzbun pe Max pentru faptul că mi-a răpit fără ezitare prima noapte.Atingerile lui erau încă vii pe trupul meu iar buzele încă erau arse de sărutările lui pătimașe.Claxonul unui TIR mă făcu din nou atentă la drum după ce am intrat pe banda lui fără să semnalizez.

Mi-am scuturat capul revenindu-mi și m-am redresat.Nu puteam risca să am un accident pentru că așa toate planurile mele s-ar fi dus pe apa sâmbetei iar Max ar fi scăpat nepedepsit.

 

Un gând despre &8222;Capitolul2.&8221;

  1. Pingback: Yeey!! | Lost in Wonderland

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s