~Capitolul 9.Hunting memories.~

Nu știam ce se întâmplase cu mine.Visam zăpada,urmele mele așternute în ea,susurul răului încă neînghețat,nechezatul lui Hades și ochii aceia roșii.

–Aaaa!m-am trezit țipând,în patul meu.Pe mână mi se încolăcise lanțul Cheii,iar piatra roșie strălucea orbitoare.Mâna îmi ardea iar în jurul lanțului se puteau vedea urme roșii.Nu îl puteam da jos,iar în scurt timp mă simțeam ca înghițit de apă,fără suflare.

–Heath,liniștește-te!am auzit-o spunând.

–Ch-Charlote?!am întrebat uitându-mă cruciș la ea.

–Scumpule gata,acum trebuie să rezolvăm asta până nu e prea târziu.Ace?!Unde dracu ești?

–Ține-l bine!se auzi vocea fratelui meu din spatele ei.

Se aruncă asupra mea cu un pumnal argintiu și cu o mișcare destul de rapidă mi-a smuls zalele Cheii de pe braț.M-am lăsat pe spate,căzând între pernele mari și moi.

–Charlotte… .l-am auzit pe frate-miu spunând,ne poți lăsa o clipă?

Ea îl privi insistent câteva secunde apoi se uită la mine cu milă și a ieșit.Ace și-a tras un scaun mai aproape de pat și s-a uitat la mine serios.L-am privit încă fiind tolănit pe perne și a spus:

–Heath,trebuie să îți spun ceva.

Am clipit de câteva ori fixându-mi fratele.Cu părul ciufulit de șoc și perne,m-am sprijinit pe coate,mi-am ridicat sprâncenele și mi-am fluturat mâna prin fața ochilor lui.M-a plesnit peste mână și am spus:

–Dacă nu mă plesneai,sigur spuneam că ceva e în neregulă cu tine… .

–Taci și ascultă-mă…

–O cunosc cumva pe fata aia?am spus nebăgându-l în seamă pe Ace.

–Poftim?a spus enervat.

–I-am spus pe nume iar chipul ei… parcă îmi aduc aminte de ea de undeva… .

L-am văzut cum se ridică de pe scaun și se avântă vertiginos spre mine.Eram față în față și m-am lăsat pe spate până am fost întin din nou pe pat.

–Ace…mă sperii.am spus strângându-mi pumnii la piept.

–Așa e frate.Mereu un vampir SPERIE oamenii.

–Ace?am întrebat dar el se ridicase de pe mine.Ace!am strigat de data asta.

Nu s-a întors spre mine,avea ,mâna stângă în șold iar cu cealaltă își masa contemplativ bărbia.Mereu făcea așa când era prins de două domnișoare dar acum nu era cazul,nu?

–Heath,nu e nicio cale mai ușoară de a-ți spune asta.Eu sunt un vampir.Știi tu,din ăla care mănâncă oameni cum ți-a spus tata… .

L-am privit fix din nou și am zâmbit.Mi-am dezlipit ochii de la el și stând sprijinit într-un singur cot am început să râd.

–La dracu… ,spuse Ace punându-și mâna la ochi în semn de exasperare,Heath!s-a repezit la mine și m-a plesnit peste față,lăsându-mi urme roșii care usturau ca naiba!

–Ce naiba e cu tine?!Ai băut prea mult din nou de te crezi vampir?Ace… .am spus privindu-i mina serioasă.Tu…T-tu nu gl-lumești?am spus înclinându-mi capul spre stânga și făcând ochii cât borcanele.

–Nu Heath,asta încerc să-ți explic de când te-am adus înapoi de la Konrrad.

–Acum îmi aduc aminte totul… .am șoptit pierzându-mă printre vântul ce sufla cu putere afară.Tata,tu,Konrrad,lupta,Blaine și…noi.am spus din nou privindu-l de data asta în ochi.Totul se derula cu o repeziciune necunoscută.M-am apropiat de el,îi puteam simți frica,puteam mirosi îndoiala din jurul lui.A înghițit în sec și a spus:

–Ce se întâmplă?

–Nu știu frate!Tu să-mi spui pentru că din câte văd eu,nu mai e ca data trecută!am spus accentuând ultimele cuvinte și am ieșit din cameră,afară.La grajduri m-am dus prima dată.L-am văzut pe copilandrul care îl țesăla pe Hades însă cum m-a privit,l-am decapitat cu sabia de la brâu.Nu aveam să fug din nou ca un laș,ca data trecută.Totul trebuia să se termine aici!Ace l-a omorât pe tata iar asta nu voi accepta!Cu mâinile pline de sânge am intrat din nou în casă.Am găsit ușa secretă a lui Ace și am coborât spre draga lui Victoria.M-am asigurat să văd dacă mă urmărește cineva și am continuat până am ajuns în bârlogul ei.

–Ace?i-am auzit glasul.

–Astăzi vei avea parte de un tratament…special.am spus lingându-mi buzele.

–Slavă Domului,am crezut că o să iei sânge de la altcineva… .

Am pășit în lumina aurie a lumânării și când mi-am pus mâinile pe ea,a spus:

–Stai puțin…tu nu ești… .dar nu a mai apucat să țipe pentru că era moartă.Sabia mea și-a găsit locul în pântecul ei.Nu voiam să ascund niciunul din cadavre,nu vreau să mă mai ascund am spus.De acum,Heath van D’Austin,”șoarecele de bibliotecă” așa cum îmi spune fratele meu,fiul model,fraierul perfect,toate astea vor arde împreună cu casa aceasta.

Am tras buturugi din șemineul mare din camera Victoriei și le-am aruncat pe pat,pe covoare și am plecat.Am ajuns în salonul mare tapițat numai cu lemn și pe jos numai cu covoare mari și dese și am făcut la fel.Casa asta a provocat numai suferință iar acum merita să moară.

Am urcat la etaj în camera lui Blaine care era deja sufocată de fum.Am luat-o în brațe neștiind unde e fratele meu și am fugit la grajduri.Am pus-o pe Ares,calul,dragonul și prietenul fratelui meu,și am încălecat pe Hades.Am dat bice și am plecat cât mai departe de Iadul acela.Cheia se afla în buzunarul meu,și acum,aveam să duc la împlinire destinul lui Heath van D’Austin.Dacă aveam să plec,aveam să o fac ca la carte.Fără ajutorul lui Ares,și din cauza fumului le va fi greu,și lui și lui Charlotte să ne găsească acum.

~~~

–Unde sunt?am auzit-o gemând pe Blaine.

–Șșș,sunt aici.am spus zâmbindu-i calm.Suntem la mijlocul drumului spre America.

–Poftim?Unde e Ace?a spus ea alarmată.

–Blaine…Ace a fugit cu Charlotte când a izbucnit incendiul iar când am ieșit din cameră te-am văzut întinsă pe pat.Nu te-am putut lăsa acolo așa că te-am luat cu mine.

Avea ochii în lacrimi,evident nu credea vreun cuvințel din ce îi spuneam eu dar pentru că Ace nu era aici,și știa și ea de povestea fratelui meu cu Charlotte m-a apucat de umăr și s-a cuibărit la pieptul meu.

–Mulțumesc Heath… .am auzit-o spunând.Nici nu știu cum să-ți mulțumesc…?

–Nu e nevoie,am ținut la tine de prima dată când te-am văzut așa că a fost plăcerea mea.am spus dându-i o șuviță răzleață de păr la o parte de pe chipul ei frumos.M-am pierdut pentru o clipă în ochii ei albaștrii dar înainte să o sărut am întors capul.

–Nu vreau să crezi că aș profita de tine… .

–Iar eu nu vreau să crezi că atunci te-am sărutat,am făcut-o pentru că te-am confundat cu Ace.a spus zâmbindu-mi.

I-am întâlnit privirea blândă și nu am mai stat pe gânduri,am observat că asta îmi făcea rău așa că am acționat.Am apucat-o de bărbie și am tras-o spre mine,copleșind-0 într-un sărut.Blaine este a mea acum,dar pentru cât timp?

promo01_large

24 de comentarii la „~Capitolul 9.Hunting memories.~

  1. Pingback: Capitol nou! | Lost in Wonderland

  2. Heath,nu te da batut !Bravo b-).Asa trebuie sa faci barbatele,sa lupti.Insa ma intriga tare mult trecutul lor,de a reactionat asa.
    Ah,sunt tare curioasa sa vad cum va reactiona Ace. In curand va fi un duel intre cei doi frati.>:) Abia astept.

Lasă un comentariu