Nu-mi venea să cred că tocmai am făcut asta.Degetele lungi și reci mi le țineam pe buzele umflate.Stăteam ca un copil de doi ani care a fost găsit cu mâna în borcanul de fursecuri pe canapeaua lui Grey și mă gândeam la ce naiba se întâmplase.Lângă mine era Grey iar sprijinit de pian stătea Eric.
–Deci aveți de gând să spuneți ceva pe ziua asta?a întrebat Christian.
–Ăăă…posibil.am spus eu cu ochii în pământ înghițind în sec.La dracu!Noaptea mă sărut cu Jared iar dimineața cu Eric.De ce nu mă și plătesc pentru serviciile oferite.Mă simțeam murdară,iar asta avea să se termine aici.
–Și posibil înseamnă că… .a continuat Grey încercând să scoată ceva mai mult de la mine decât un singur cuvânt.
–Înseamnă că Andreea respectiv Arra este implicată într-o relație și că nu va tolera să fie văzută în preajma altor bărbați,mai ales a lui… .am spus pe nerăsuflate privindu-l pe Eric.
Din schimbul de priviri al celor doi nu am înțeles prea multe,nici nu eram atentă la detalii dar l-am auzit din nou pe Christian întrebându-mă:
–Și cu cine are Andreea respectiv Arra o relație?
–Cu Jared Leto.
La auzul acelor cuvinte Eric răbufni:
–Ce?!Tipul ăla îi poate fi tată și tu o lași să umble cu el?Asta nu e pedofilie sau ceva?!
–Pedofilie poate fi doar în cazul în care ea are 18 ani dar are 20.
–Tot aia e!!
–Ba nu este Eric!Oricum ar fi,Christian este cel responsabil de întâlnirea noastră ”întâmplătoare”.Ar trebui să citez :”Ai nevoie de o influență mai matură,echilibrată și experimentată lângă tine iar el e tipul perfect,crede-mă.”
Ușa camerei în care ne aflam se deschise iar Ale stătea fix în tocul ușii,privindu-l pe Christian confuză.
–Ale… .a zis el oftând,
–Vrei să spui că tu știai de faptul că vor fi la aceeași emisiune,cazați în același hotel,și că o va ”salva” de un libidinos notoriu?!
Liniștea se așternu între noi toți și atunci îmi sună telefonul.
–Da Jared,voi fi jos în câteva minute.am spus zâmbind.Și eu,pa.
–Bănuiesc că trebuie să pleci… .a zis Ale încrucișându-și brațele.
–Da,și voi pleca.Succes Grey,Eric.am zis trecând printre ei.
Pașii mei se auzeau în ecou pe marmura neagră a apartamentului lui Christian și am deschis ușa mare albă ce contrasta puternic,ieșind în holul pustiu.Am apăsat pe butonul liftului care mă ducea la parter și după ce am intrat în el,chiar înainte ca ușile să se închidă apăru Eric.Nu am spus nimic,doar m-am sprijinit de perete,încercând să stau cât mai departe de el.
După câteva secunde de tăcere chinuitoare a spus:
–Nu ai cum să-l iubești doar după o zi… .
–Poftim?am întrebat indignată,neștiind despre ce vorbește.
–La telefon ai spus ”și eu”.Nu ai cum să-i spui că-l iubești după o zi.
–Mi-a spus că îmi duce lipsa și i-am spus că și eu.
–Și eu ți-am dus lipsa… .
–Nu face asta,nu mă face să par vinovată când tu ești cel care a plecat!
–Dar încerc doar să te câștig din nou.
–Nu poți,bine?!Nu mai suntem doi necunoscuți care s-au plăcut,au avut o aventură de o noapte și nici măcar nu și-au recunoscut relația,acum suntem oameni maturi,care știu ce vor de la viață,cel puțin eu așa mă consider și acum chiar știu ce vreau și nu am de gând să las pe nimeni să îmi distrugă șansele.Sper să găsești și tu fericirea pentru că eu am făcut-o deja.
Ușile liftului s-au deschis iar în fața lor era Jared care mă privea cu un zâmbet de șmecheraș pe față.Am coborât și l-am îmbrățișat,aruncându-i lui Eric o ultimă privire.
–Ești gata?mă întrebă iar eu încă uitându-mă după Eric,cu o lacrimă în colțul ochilor am spus:
–Mai pregătită ca niciodată.
Telefonul îmi sună din nou,de data asta fiind Ale care mi-a spus:
–Grey avea ceva de discutat cu tine,dacă poți să-l suni mi târziu ar fi perfect.E legat de campionat și de tine,parcă a zis ceva de dans și cântat live,nu știu… .
–Ale,ești bine?am întrebat-o serioasă.
–Da,de ce nu aș fi după ce iubitul meu i-a băgat pe gât prietenei mele cele mai bune un tip dubios care nu-mi place și m-a mințit?O să supraviețuiesc.Trebuie să intru la antrenament,altfel Matt mă va omorî și după cine va mai avea grijă de tine?
–Prima parte e doar parțial adevărată,vorbim diseară.Te pup și ai grijă.
Am închis aruncându-mi telefonul care era din nou pe silențios în geanta mare.
–Deci,unde mergem?am întrebat sărutându-l spontan.
Lost in Wonderland 